Care este „darul” suferinței tale?…

Care este „darul” pe care suferința ți-l poate oferi?...
  • Este suferința necesară?…
  • De ce suferim?…
  • Există lecții în suferință?…
  • Ce te ajută să treci dincolo de suferință?…

Iată doar câteva întrebări pe care le-am întâlnit deseori, pe care eu însămi mi le-am pus în diferite momente din viața mea și probabil că măcar una dintre ele ți-a trecut prin minte.

Mai devreme sau mai târziu, suferința se insinuează în viața fiecăruia dintre noi într-o formă sau alta.

Fiecare dintre noi, pe parcursul vieții sale, fie a trecut, trece sau va trece printr-o perioadă de ”criză”.

O astfel de ”criză” poate fi declanșată, de exemplu, de pierderea unei persoane dragi, de o despărțire, un eșec profesional, pierderea unei afaceri, o boală fizică sau de o suferință sufletească legată de o nemulțumire față de viața pe care o ai la un moment dat.

„Din suferință s-au născut cele mai mari caractere. Cele mai puternice suflete sunt pline de cicatrici.”

Khalil Gibran

Deseori nu este deloc ușor să treci prin astfel de perioade de criză. Și atunci un ajutor avizat poate fi foarte binevenit și un sprijin deosebit de util. Deși suferința resimțită este subiectivă și personală, pe lângă introspecția și reflexia necesară, suportul unei/unor alte persoane este indispensabil.

Astfel, îți recomand ca și atunci când nu apelezi la un suport din partea unui profesionist (terapeut, coach, consilier etc.), să ai în jurul tău cel puțin o persoană căreia să îi poți împărtăși trăirile tale și care să te asculte sincer fără judecată și fără să-ți ofere sfaturi nesolicitate.

„Ceea ce am mai bun în mine se datorează suferinței. Nu o iubesc, dar nici nu o condamn.”

Emil Cioran

Fiecare suferință ne îmbogățește și ne permite să ne bucurăm mai mult de viață.
Pentru asta, este însă necesar să avem atitudinea potrivită.

Dar ce înseamnă să ai atitudinea potrivită față de suferință?…

Pe scurt, această atitudine ar putea fi rezumată în 4 etape, și anume:

1. Acceptare

Acceptă starea de fapt care se manifestă și recunoaște ceea ce simți. Chiar dacă durerea interioară este mare, numește cât mai clar sentimentele și emoțiile pe care le simți.
Nu fugi de suferința pe care o simți deghizându-ți sentimentele și abordând o falsă „gândire pozitivă”. Trăirile reprimate duc la adâncirea suferinței, și nu la rezolvarea situațiilor de criză.

„Sunt slabi cei cruțați de suferință.”

William Shakespeare

2. Validare

Permite-le trăirilor tale nominalizate la punctul anterior să existe. Admite că ele reprezintă o prezență care are un rol important în viața ta, chiar dacă nu înțelegi (încă) ce înseamnă exact acest rol. Creează un spațiu interior în care să le întâmpini cu un ”Bun venit!”
Știu că acest pas poate fi dificil de făcut singur(ă) și tocmai de aceea am menționat anterior că cel mai potrivit este să ai alături o persoană care să te susțină.

3. Alegere/ Transformare

Alege ce îți dorești în continuare. Ce vrei să realizezi?… Ce vrei să fie diferit în viața ta?… Cum vrei să te simți?… Cum ar arăta viața pe care o visezi și pe cine ai avea alături?… Cum ți-ai dori să contribui pentru o viața mai bună a ta și a celor din jurul tău?…

Notează-ți aceste intenții și aspirații și fii foarte atent(ă) la reacțiile pe care corpul tău le are atunci când faci asta. Verifică în ce măsură ceea ce gândești are și o rezonanță interioară, vezi dacă ”mișcă ceva” în interior.

Folosește asta ca pe o busolă care să te îndrume atunci când îți stabilești noua direcție în care vrei să mergi. Și vei observa cum treptat-treptat, o putere interioară de care nu erai conștient(ă) va începe să se manifeste în exterior, devenind vizibilă nu doar pentru tine, dar și pentru ceilalți.

„Suferinţa este un impuls către acţiune.”

Immanuel Kant

4. Integrare

Având acum clar exprimate atât sentimentele și trăirile intense generate de suferință, cât și aspirațiile autentice validate la nivel interior profund, observă cum perspectiva ta se lărgește și face loc unor acțiuni noi.
Făcând primul pas, creezi premisele pentru a-l putea face pe următorul. Important este să nu te oprești, indiferent cât de lent ți se pare că înaintezi. Nu viteza este cea care te duce departe, ci consecvența și perseverența.

Orice ”criză” și suferință integrată îți îmbogățește umanitatea, te face mai ”OM”, mai viu. Îți permite să cunoști și să exprimi mai mult din multitudinea de valențe pe care viața le poate oferi.

Pe parcursul vieții, vei ajunge pe culmi și în văi. Așa cum foarte frumos exprimă un vers popular:
”Oh, lume… oh, lume…/ Când pe vale, când pe culme…”

Fiecare are locul și rolul său. Depinde de tine cum parcurgi drumul acestor experiențe. Și cum le lași să te marcheze sau cum le integrezi și le transformi în resurse valoroase pentru evoluția ta. Transformă-le în trepte solide care îți permit să trăiești o viață împlinită.

„Dacă nu ai suferit niciodată, înseamnă ca nu ești binecuvântat.”

Edgar Allan Poe

De (prea) multe ori în viață, nu acționezi din prea multă comoditate. Atunci când îți este ”călduț”, te-ai obișnuit cu un status-quo și nu mai progresezi în nici un fel, viața îți dă totuși un impuls către schimbare, către transformare.
Uneori, acest impuls vine prin intermediul unei suferințe care te forțează să schimbi ceva în viața ta.

Nu este obligatoriu să se întâmple asta, însă pentru cei mai mulți, așa stau lucrurile.

Tu ce ți-ai dori să schimbi în viața ta acum?… Ce ai vrea să fie diferit?… Ce te-ar face să te simți mai împlinit(ă)?…

Poți găsi aici sau aici varianta potrivită pentru tine pentru a-ți răspunde la asemenea întrebări și pentru a-ți schimba viața în bine. Și astfel, să te bucuri din ce în ce mai mult de experiențele minunate pe care viața ți le poate oferi.

Ești pregătit(ă)?…

BUCURIE & SUCCES,
Alina

Sursa foto: Stefan Spassov on Unsplash

Distribuie prietenilor

Ți-a plăcut articolul?

Înscrie-te la newsletter și vei primi noile articole înaintea tuturor.

Acest formular prelucrează date cu caracter personal. Vezi Politica de confidențialitate.

Close Menu
×
×

Cart